Ai spus la un moment dat că pentru tine publicul reprezintă totul. Ce reprezintă publicul din Republica Moldova pentru tine?
Ma ghidez dupa un singur principiu in activitatea mea : construiesc, cant, ma infatisez asa cum sunt, cu sinceritate , pentru cei ce, de 20 de ani, mi-au fost alaturi, in toate etapele prin care am trecut. Intr-adevar, fara ei nu m-as putea concepe, n-as gandi drumul meu. De vrei să mă cunoști așa cum mă înfățișez pe altarul muzicii, întreabă-i pe ei. Tot de la ei poți afla cine sunt, ce cred și mai presus de mirări, ce simt. Sunt un om fericit. Și împlinit, cu mine însumi în primul rând. Cred că pofta de viață cheamă viața, și credeți-mă, nu există fericire mai supremă decât aceea de a ști că munca ta, realizată cu trudă, cu nopți nedormite, cu stres, ajunge să fie apreciată de cei pentru care ai plămădit-o. Sunt fericit că pot cânta și că, prin cântecul meu, aduc fericire si altora. Nu am găsit încă definiția fericirii, dar atunci când ai parte de zâmbete, când faci ceea ce îți place, când iubești tot ce te înconjoară, cred că i-ai atins scopul. De nu aș avea cui să mă adresez, m-aș simți neputincios. Muzica se transmite, cu emoție și căldură, oamenilor. Publicul basarabean e unul deosebit, dornic, avid dupa calitate, dupa romantism, dupa muzica cu mesaj, dupa muzica romaneasca, usoara, pura. E un public pretentios, pe care nu il poti pacali, care au dezvoltat in timp un cult al personalitatilor din zona artistica, care iubesc, pretuiesc si respecta arta, ridicand-o la rang de virtute. Nicaieri nu m-am simtit mai implinit ca atunci cand, pe scena Palatului National “ Nicolae Sulac “, spectatorii au inundate scena cu flori si cadouri. In esenta, publicul basarabean e cel pe care si l-ar dori orice artist, iar faptul ca ma aflu printre privilegiatii ce sunt aproape de preferintele acestui public elevat, e pentru mine o onoare.
Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti te-a decorat în anul 2012 cu ordinul „Artist al poporului”. Ce ai simţit când s-a întâmplat acest lucru şi totodată ce însemnătate are acest lucru pentru tine ?
E o onoare si o responsabilitate in acelasi timp. Confratii basarabeni m-au rasplatit cu emblema simbolica de ambasador, de exponent al valorilor romanesti, prin muzica mea . Misiunea mea este una clara, aceea de a promova limba romana, limba stramosilor nostrii, limba in care ne-am format si individualizat. Am primit ordinul de „ Artist al Poporului ” Republicii Moldova intr-o zi speciala, ziua mea de nastere, urmand ca distinctia sa imi fie oferita intr-un cadru festiv, de catre presedintele Nicolae Timofti, in acelasi timp in care au fost decorati 30 de dascali, maestri ai literelor, sustinatori ai limbii romane si a promovarii acesteia in scoli. Am fost emotionat, copleșit de greutatea și obligatiile pe care le implica titlului de “Artist al Poporului Republicii Moldova”.Dar mi-am spus, fara menajamente, cu sufletul deschis și inima de român ardelean, că voi milita cu arma cuvântului și muzicii, cu toată ființa mea, pentru aducerea și menținerea frumosului prin artă, pe marea scena a lumii ! Este o misiune nobila pe care mi-am asumat-o, de cum am trecut pentru prima dată, în urmă cu un deceniu, Prutul! În acești 10 ani, am încercat, indiferent în ce colț de lume m-am aflat, să fac cunoscută spectatorilor mei, puternica legătură de conștiință, limbă și sânge dintre românii neamului meu.
Dintre artistii din Romania, tu pari sa fii cel mai apreciat in Moldova, fiind lider la vânzări. Cum explici acest lucru?
Artistii romani au fost intotdeuna primiti cu bratele deschise, cu ropote de aplauze si multitudine de flori. De la Dan Spataru la Mirabela Dauer, de la Irina Loghin la Benone Sinulescu, toti s-au apropiat de publicul basarabean. In cazul meu, s-a potrivit ca genul muzical pe care eu il abordez sa fie apropiat ca stil de ceea ce se interpreta acum 10 ani in Republica Moldova. Muzica mea e una sensibila, romantica, cu mesaj, o muzica usoara ce nu are decat un singur scop : acela de a intra in sufletele oamenilor, de a bate la poarta si de a deschide ferestre dintre cele ascunse. Sunt bucuros sa stiu ca melodiile mele se aud in casele basarabenilor si ca versurile lui Grigore Vieru, cel care mi-a fost mentor, continua sa razbata, sa straluceasca pentru poporul al carui crez a fost faurit de nenea Grig. Relatia mea cu Basarabia s-a dezvoltat atunci cand poetul luminii, cel pentru care au cantat Carpatii si codrii, si dorul neamului, m-a ales sa-i fiu glas al cuvantului atat de maret. Sunt apreciat in Basarabia pentru simplul fapt ca transmit simplitatea complexitatii cuvantului, in piese calde, in muzica de calitate.
Anul trecut presa nota că ai luat o decizie importantă în ceea ce priveşte viitorul tău. Şi anume că ai decis să întrerupi legătura cu showbiz-ul autohton. „Fuegoa luat decizia de a se muta în Chişinău pentru că oricum are mai multe spectacole aici decât în România”. Ai de gând să te muţi la Chişinău, să devii cetăţean moldovean?
Am tot povestit ca aceasta stire a fost eronata. Nu m-am mutat la Chisinau pentru ca familia mea este in Romania, iar prietenii dragi, cei ce ma sustin si ma incurajez cu fiecare proiect pe care il intreprind, sunt aici. Pentru mine Chisinau si Romania sunt acelasi lucru, doua lacrimi gemene, in care ma simt confortabil. As sta oriunde in Romania ori in Republica Moldova caci eu sunt mandru ca-s roman, pana in maduva oaselor. E atât de mandră și frumoasă Țara Românească încât dorul său pălește în fața furtunilor și luna, soarele, marea săruta inima acestui pământ de foc. Îmi place să descopăr noi și noi locuri și sensuri în țara mea. Casa sufletului meu este România, cu Basarabia si Cernautiul, cu horele-i alegorice, cu pământul împovărat de lacrimi, de glas și iubire, de vers și joc, asupra căruia timpul și-a așezat duios amprenta, cu Eminescu si Vieru, cu Ion si Doina Aldea Teodorovici si Paunescu, cu Zenaida Julea si Irina Loghin. Iubesc tărâmul românesc, cu văile și codrii parfumați, cu ai săi Carpați semeți, răsfirați printe nori, ce servesc drept acoperiș al unei lumi fascinate de poezia neamului, de arta autentică, de valorile nealterate.
Am înţeles că îţi plac sarmalele moldoveneşti. Aşa este?
Eu sunt un gurmand prin excelenta, fiind ardelean, crescand intr-un mediu in care gastronomia sta la loc de cinste in activitatile zilnice si in pasiunile noastre. Si pentru mine e o pasiune, atat din rol de consumator cat si de bucatar. Gatesc ori de cate ori am ocazia, relaxandu-ma prin asta. Iar atunci cand ajung in Basarabia sunt fascinat de sarmalele moldovenesti, pe care am invatat sa le prepar, cu toate aromele, de la o prietena din Chisinau. Bucataria are ceva in comun cu muzica, fiind de asemenea, o arta. Atunci cand pui suflet, cand uiti de reguli si concepte, in tot ce intreprinzi, pasiunea trece la un alt nivel, iar asta se simte.
Ai afirmat cândva că tatăl tău era mare cunoscător de reţete speciale. Ne poţi dezvălui o reţetă de-a tatălui tău?
Intr-adevar, tata era, la fel ca si mine, un impatimit al gatitului. De la el am invatat multe retete, dar cred ca cel mai important „ preparat ” a fost cel al respectului. Tata m-a invatat ca cea mai de pret avutie a omului, cea care il recomanda in lume, este cea reprezentata de respectul pe care il impune, de felul in care se pretuieste pe sine, munca sa si pe cei din jurul sau. Si pentru ca tot m-ai intrebat de tata, recunosc ca atunci cand vin sarbatorile imi aduc aminte, cu drag si regret, de el, de bucuria pe care o traiam impreuna in copilarie, atunci cand impodobeam impreuna bradul, atunci cand mergeam la colindat ori cand petrecem cu masa imbelsugata si miros de vin fiert cu scortisoara. Caci suntem ce suntem, aliaje de sentimente, pentru că ei, misterioșii ochii ai umbrelor noastre, ne-au vegheat, pecetluit si pritocit existența, ne-au dojenit și sprijinit. De nu ne-ar fi luminat pașii, negura ne-ar fi invadat. Părinții sunt icoana noastră, așa cum noi, la rându-ne, suntem imaginea lor. Personal, mi-am clădit un sistem de valori, mi-am format și urmat parcursul, având părinții alături de mine, pe drumul vieții, pe potecile bătute de vise și dorințe, cu dragostea și armonia pe care ei mi le-au oferit. Prin ei mi-am dezvoltat harul și tot ei m-au alinat atunci când poate căile păreau să capete limite. Tocmai de aceea, cu ardoare, cu sentimentul că cele mai importante figuri ale destinului uman sunt părinții, vă îndemn să vă iubiți și să vă respectați părinții, comorile fără de troc, un bun veritabil, ce ne însoțește de la începutul suprem până la final. Prețuiți-vă comorile, atât timp cât vă pot îmbogăți sufletul cu prezența, cu umbra, cu vorba, sfatul și vocea.
Ai scos recent albumul „ Din lumina unui Craciun ”, pornind la colindat, prin toata Romania, cu un turneu special, avand alaturi de tine o orchestra de camera formata din instrumentisti virtuosi. Ce vine din lumina Craciunului ?
„Din lumina unui Craciun” vin acele lucruri cu adevarat esentiale in aceasta perioada, pacea, bucuria, minunile de-o viata, iubirea pentru semeni, pentru nevoiasi, pentru cei dragi si pentru noi. Am colindat si colind, de pe 7 pana pe 23 decembrie, in toata Romania, cu piesele mele, bucuros fiind sa vad sali pline si rasfatat in acelasi timp cu aplauze si flori. Albumul lansat in acest turneu vine ca o încununare a sarbătorilor, a unor sentimente pe care mi-am propus să le însuflețesc cu muzica-mi umilă, fiind un album de atmosfera, o veritabilă radiografie sonoră a iernii si a Nașterii Mântuitorului. Cea care realizează, de fiecare dată, o legătură între oameni și esențele artei, îmi doresc ca această colecție să ajungă în cât mai multe case, iar cei ce îl primesc să îl dea mai departe, să-l dăruiască, adunând într-o existență de colindă, darul cântecului meu, din lumina unui Crăciun ! ”
Pe album se regaseste si piesa „ Sa fim romani ” care indeamna la constientizarea conditiei de roman in vreme de sarbatoare in care cele mai importante valori sunt cele autentice.
Exact. Piesa “ Sa fim romani “ este reprezentativa pentru materialul prospat lansat. Mizand pe emotie, imi doresc ca de sarbatori, sa fim romani, sa avem parte de Craciunul traditional, cu masa plina de bucate, cu cei dragi alaturi, cu zambetele lor implinite, cu inima calda si impacata oarecum ca muzica buna din fundal, colinda romaneasca ii alina, si in aceste vremi, uimirile. Sa fim romani de sarbatori ! Nu vine ca un indemn, ci ca o stare. Una simpla, pe care, cu toata sinceritatea, am oferit-o in spectacolele “ Din lumina unui Craciun “ . O stare a bunului gust si-a bunului simt, pe ritm de colinde si cantece de iarna, cu premiere si surprize. Sa fim romani de Craciun !
De multe ori ai afirmat ca sarbatoarea Craciunului este o sarbatoare a inimii tale. De ce ? Ce te apropie de Craciun si mai ales, de ce iti aminteste ?
Mi-e frig de clipe de Crăciun. Dintre toate perioadele, sărbătorile, minunile ori motivele pentru a mă împovăra cu dulcele gând al amintirii, cea mai aproape de ceea ce însemn eu este vremea Crăciunului. Da ! Aceasta sărbătoare comercială, cu rețetă neschimbată an de an, mă înfiorează cu-ale ei tresăriri, pentru că e de fiecare dată altfel. Spiritul Crăciunului, mirosul vinului fiert și al scorțișoarei, masa îndestulata, aceleași chipuri vechi, și totuși noi, preschimbă un timp banal, intr-un festin al bucuriei, al păcii, al împăcării cu noi înșine, în permanenta noastră neîmpăcare. Cuvintele nu pot descrie farmecul, în schimb cel din urmă stă ancorat în vremi, peste ani, în amintiri, în Crăciunul din copilărie, din tinerețe, de anul trecut, de acum doi ani. Tocmai de aceea Craciunul e sarbatoarea inimii mele. E de fiecare data altfel, cu aceeasi oameni dragi, cu amintiri ce vin si pleaca, cu figuri noi si vechi, sunt sentimente puternice. Vorba unui cantec : „ Eu iarna ma simt … pe val ” !
Cum definesti tu, cu vorbele-ti umile, dragostea de tara, din prisma unui roman adevarat, prin fapte, prin munca, prin tot ce a construit ?
Iubirea de tara, de limba in care ai crescut, in leaganul careia iti canti destinul, nu poate fi definita si nu poate capata concepte teoretice. Ce se simte, se simte, se transmite si mai mult ca oricand, se promoveaza. A-ți iubi țara, slujind-o și slăvind-o, cu toate posibilitățile tale, nu e un moft, ori vreo atitudine demnă de a fi notată și trâmbițată. Patriotismul, simțămintele autentice, a gândi și a trăi cu limba ta, cu valorile neamului și a spațiului în care te-ai format și care te-a desăvârșit, aducându-te în pragul în care semeț te situezi, e o binecuvântare, o necesitate, un fapt banal ce ar trebui să fie specific tuturor. Tărâmul plin de mister al României mă uimește de fiecare dată atunci când descopăr locuri ce au asupra lor praful istoriei și-al amintirilor, al doinei populare, al înțelepciunii din bătrâni. Pentru mine, țara reprezintă leagănul formării mele, casa mea, familia mea, iar limba română e cea care mi-a descoperit, în cei 20 de ani de activitate, noi orizonturi, o șansă de a mă exprima așa cum simt, așa cum e corect, așa cum sunt. România este spațiul mirific în care s-au îngemănat, sub același cântec, în aceeași simțire, cu aceeași limpezime, Carpații și Dunărea, Marea și Delta, istoria și cultura, Basarabia si Cernauti, Eminescu si Vieru, Putna si Căpriana. Poate că uneori nu o prețuim așa cum ar fi firesc, ori poate, din nepăsare, ajungem să ii creionăm un portret mult prea ambiguu și lipsit de relevanță, pierzându-ne printre sensuri și argumente. Tara, cu toate fațetele ei, este lăcașul din noi, suntem chiar noi ! “
Stiu ca mai nou ai revenit la prima dragoste, la „ meseria ” pentru care te-ai format, fiind absolvent de teatru. Realizezi, la teatrul „ Al. Davila ” din Pitesti un spectacol eveniment, o lectie de patriotism, un omagiu adus celui ce ti-a fost ca un tata, Grigore Vieru. Spectacolul este realizat pe versurile maestrului, iar regia artistica apartine celei ce ti-a fost formator, dascal de profesie, Adriana Pitesteanu, un monument de arta, cea care i-a slefuit si pe Olga Delia Mateescu, Corina Chiriac, Emil Hossu ori Florin Zamfirescu. Ce reprezinta acest spectacol pentru tine ?
Cu profundă recunoștință, aduc un omagiu poeziei și muzicii, dezvăluind o parte din “ Testamentul “ pe care Grigore Vieru l-a sădit în sufletul românesc, în cultura acestui popor ales. “ Testament “ este mai mult decât un spectacolde teatru. Este felul meu de a-i mulțumi celui ce mi-a servit drept model, celui ce m-a onorat cu atenția și prietenia sa, celui ce a scris poezie, celui ce a definit, prin simplitatea cuvântului, străluciri ale emoției, dăruind nume unor trairi înălțătoare. Este felul meu de a exprima că opera acestui poet reprezintă un motiv real pentru care trebuie să ne înclinăm, aducând în atenție memoria sa. Simbol pentru tabloul cultural autohton, Grigore Vieru ne-a dăruit har divin, bunătate creștină, făcându-ne să ne simțim mai oameni, mai blânzi, împăcați oarecum cu noi înșine, în permanenta noastră neîmpăcare. Responsabilitatea mea este aceea de a construi, prin muzica mea și versurile sale, lumea lui Grigore Vieru, viziunea sa despre iubire, despre mamă și trăirile sale despre ce ești, cine ești și ce ai putea fi dacă ai afla ce e cu adevarat în sufletul tău. Alături de mine în perpetuarea acestei misiuni nobile au fost soția poetului, Raisa Vieru, precum și cei doi fii ai săi. De asemenea, poate că versurile sale nu ar fi avut aceeasi substanță complexă dacă nu ar fi existat compozitorii ce au înveșmântat cuvântul prin sunetele lor : Ilie Gorincioi, Laurențiu Palade, Alexandru Malschi . E un spectacol în care vreau să redescoperim împreună arta adevărată, în forma ei pură, fără artificii comerciale. Arta numită simplu: Grigore Vieru !“
Dragi mei basarabeni, romanii mei adevarati, Craciunul sa ne fie romanesc, cu cei mai bun pe masa, dar cel mai important, cu cei mai bun in suflete, cu muzica, veselie si liniste. Îmi doresc pentru voi, sărbători în care să vă simțiți cu adevărat voi, români, iubiți de zâmbete, blânzi, cu sufletul deschis, primitori de colindă, într-un Rai luminat. ”
Publicat in EVENIMENTUL ZILEI
